Evelin Bundur
a învatat Photoshop de dragul unui baiat
.Când era mica voia sa se faca veterinar, apoi prin clasa a 9-a a aflat ea ca notarii câstiga cel mai bine si si-a schimbat un pic optiunile. La scurta vreme, însa, a aparut în peisaj baiatul din liceu care jongla cu Photoshop-ul ca nimeni altul, asa ca s-a apucat sa învete singura, de pe Internet, ce-i cu editarea asta de poze, doar doar o avea cum sa intre în vorba cu EL.
Pâna la urma nu s-a materializat idila, dar Evelin a ramas cu microbul colajelor în sânge si a mers mai departe. Primele flyere facute în viataei de „art director adolescent” au fost cele pentru trupa de street dancecu care a dansat aproape patru ani în liceu. Când a venit momentul „eu unde dau la facultate?” s-a lasat influentata de gasca din liceu si a ales Arhitectura, pentru ca acolo dadea si prietenul ei cel mai bun. „La admitere, totusi, parintii mi-au zis ca ar trebui sa-mi gasesc si altceva, o alternativa, asa ca am aplicat concomitent si la Grafica, la Universitatea de Arte”. A intrat la amândoua, dar dupa doua luni a ales sa ramâna la grafica, pentru ca si-a dat seama ca înclinatiile ei erau mai degraba artistice si aveau mai putin legatura cu matematica si alte stiinte exacte cu care se înrudea arhitectura. „Am ales graphic design-ul pentru ca mi-am dat seama ca el se manifesta de fapt în tot ce ne înconjoara, individualizeaza brandurile, este acel lucru care face diferenta între produse. E de viitor”, si-a facut socoteala Evelin, încercând sa le explice asta parintilor, care au fost dezamagiti initial ca fata renunta la un viitor atât de înaltator, de posibil arhitect de succes.
.
Zâmbetul clientului care pricepe schepsisul
.
Dupa facultate s-a angajat la agentia Cohn & Jansen unde acum e Art Director. Spune ca are satisfactia ca face lucruri pentru care e apreciata. Considera ca a avansat mult în numai un an de când lucreaza acolo, tocmai datorita ritmului rapid, de agentie de publicitate, în care e silita sa lucreze. Dar asta n-o împiedica sa viseze la propriul business, cândva, în urmatorii 3-5 ani. Evelin locuieste cu alte trei prietene pasionate de grafica si ilustratie, si cu doi motani cu personalitate: Ferdinand si Kraken. Împreuna planuiesc sa-si deschida un studio propriu de creatie, axat numai pe design, ca sa nu ramâna neexploatate gusturile similare în materie de grafica pe care le împartasesc fetele.
Ce o încalzeste cel mai mult în meseria asta este reactia pe care un posibil client ar avea-o la vederea unei creatii de-a ei: „am facut de curând niste table mats pentru un restaurant japonez, care venea la pachet cu foi de origami si instructiuni de folosire integrate în grafica table mat-ului. Ca sa ai cu ce sa te întretii pâna când soseste mâncarea. A fost un mod de a adauga ceva de la noi în acel proiect. Ne place când clientul are zâmbetul acela, stii, când pricepe ce ai vrut tu sa spui cu chestia aia, întelege schepsisul. Aia e cea mai buna rasplata a artistului.”, zice Evelin.
.
Sa faci orice ca si când ar fi pentru tine
.
Se ghideaza în meserie dupa o expresie pe care i-a spus-o unul dintre sefii de la agentie când prezenta o idee: când ai de facut ceva sa te gândesti daca ai purta un tricou cu imaginea acelui „ceva” printata pe el. Adica sa faci orice lucru ca si cum ar fi pentru tine.
Cam asta a fost si ideea din spatele participarii ei la concursul pentru pictarea Turnului de Apa. Ideea i-a venit din amintirile din copilaria petrecuta în Pantelimon: „oamenii stateau mult afara, pentru ca era un cartier plin de verdeata.Asa ca m-am decis sa fac niste oameni care au diverse activitati afara, dar trebuia sa-i leg cumva si de ideea ca în turn este apa, asa ca le-am pus casti de scafandri. A trebuit sa fac o cercetare ca sa vad diverse modele de casti vechi, apoi pe calculator am facut un colaj din toate personajele facute separat.” A trimis lucrarea si nici macar nu si-a votat-o. „Nu am mai participat demult la chestii din astea pe baza de vot popular. Pentru ca tot timpul iesi dezamagit din ele. E vorba despre cine are cel mai mult timp sa-si mobilizeze prietenii ca sa-i voteze, si eu nu am avut. În plus la un astfel de concurs iese ce vrea publicul, nu ceea ce alege un juriu de specialitate, format din profesionisti. Eu am facut propunerea doar pentru ca mi-a placut proiectul cu turnul si vreau sa o pun în portofoliu.”
.
Ce gust are înghetata, ca accesoriu de fashion
.
Evelin lucreaza acum la amenajarea unui supermarket care urmeaza sa se deschida în Bucuresti, si e multumita de solutia gasita pentru personalizarea raioanelor. „Iubesc geometria. Mi se pare ca este solutia ideala în grafica pentru ca atunci când se complica un desen te afli în fata unei provocari mari sa gasesti acel element care sa se potriveasca, geometric, în context. Asa am decis sa fac toate elementele de identificare a raioanelor, de la zero, bazate pe niste forme geometrice simple.” explica Evelin, care se descrie ca o „clean freak” atât în viata de zi cu zi, în apartamentul împartit frateste cu trei artiste, cât si în lucrarile pe care le face. Toate liniile trebuie sa aiba aceeasi grosime, dar asta nu înseamna ca tiparele nu sunt facute pentru a fi sparte, admite Evelin.
Cel mai recent proiect al ei, de care e foarte mândra, este înghetata „La strada”, un produs premium fabricat în Italia, ce va fi pus în vânzare cât de curând si pe piata româneasca. „Am facut cupele de înghetata din texturi care amintesc de continutul înghetatei. Sunt foarte frumoase si ma bucur enorm ca producatorul a acceptat aceasta directie. Conceptul – pentru ca fiecare proiect trebuie sa aiba mai întâi un concept în opinia mea – este acela de înghetata fashion. Oamenii tin înghetata în mâna pe strada, când o manânca, si ambalajul ei trebuie sa arate la fel de bine ca orice accesoriu de moda. Înghetata e si ea un accesoriu care trebuie sa arate bine”, crede Evelin, care nu se supara daca cupele ei vor fi aruncate probabil la cos, desi s-ar putea foarte bine ca oamenii sa le colectioneze, daca vor fi la fel de cuceriti de concept, ca si autoarea lor.
Privind în urma, la anii care au trecut de când a pus prima data mâna pe mouse cu gândul sa învete Photohop pentru baiatul ala din liceu, Evelin nu regreta deloc calea pe care a mers. Chiar daca si azi se uita din când în când la Animal Planet si viseaza în secret sa lucreze într-un parc plin cu animale si sa se joace cu ele.
.